Limbajul secret al corpului-Anne Ancelin Schützenberger/ Editura Philobia

Autor: Anne Ancelin Schützenberger

Titlu: Limbajul secret al corpului

Pagini: 307

Editura Philobia- Ecologia interioară/ anul 2019

Traducere- Cristina Livia Vasilescu

Limbajul secret al corpului nu înseamnă a descoperi o minciună, pe care ar trebui să o descifrezi, nici un gest care să ne trădeze starea, este un semnal de bucurie, suferință sau suferință inconștientă pe care corpul o emite și despre care trebuie să profite imediat pentru a ușura viața. Culoarea hainelor, poziția în spațiu, gâtul gol sau acoperit, micro-gesturile, starea de nervozitate, imaginile reflexe, nemulţumirea etc, atrag ochii și iluminează prezentul sau trecutul. Observarea rapidă este crucială, însă de cele mai multe ori este interpretată greşit. Limbajul corpului nu ia cunoștință și ocolește apărarea obișnuită, provocând celeilalte o surpriză care dezvăluie esența. Limbajul secret al corpului, acest lucru nu înseamnă o mişcare care ne-ar putea trăda, nici o minciună, care ar decripta starea noastră, este un semnal inconștient, suferind uneori, unele modificări, de bucurie, de tristeţe, organismul care eliberează mişcarea este imediat expus pentru a ușura viața. Culoarea unui articol de îmbrăcăminte, o poziție în spațiu, un gât gol sau un gest, sau o bijuterie în ureche, sau un tapotement, o atingere, un tic, o imagine, un cuvânt, croiala vestimentației, încruntarea, schimbarea culorii a ochilor, intensitatea privirii etc, prinde brusc ochiul nostru, iar rezultatul acestei observații detaliate te ia pe nepregătite în a te apăra de observaţiile obișnuite, şi totodată stârnind în interior o altă surpriză care permite să descopere esențialul. În esenţă, marea majoritate a aşa-zişilor cunoscători ai limbajului corpului gesticular sunt doar aşa, nişte profitori, încercând să inducă persoanei analizate că gesturile lui sunt determinate de anumite stări pe care acesta i le atribuie, fără a şti esenţa acestor gesturi. Limbajul corpului nu stă doar în gesturi, ci şi în elemente de ordin ale imaginii, culoarea vestimentaţiei, mărimea unghiilor, forma lor, aptitudinile, calmul, agresivitatea, culorile preferate etc. Pentru a descifra însemnătatea gesturilor, preferinţele etc, ale unui subiect, ale unei persoane, trebuie mai întâi să-i cunoşti trecutul, numai cu o analiză profundă poţi determina ce semnifică gesturile unei persoane- referindu-ne strict la gesturi -în ceea ce priveşte elementele de ordin vizual, profunzimea analizei trebuie să fie mai intensă.

Ca şi exemplu vă pot da o acţiune a unei persoane care se simte intimidată în prezenţa voastră. Privirea acelei persoane te evită, e schimbătoare, subiectele pe care încearcă cu tot dinadinsul să le scoată în afară, devenind subiecte de comunicare preferenţiale, acestea nu sunt altceva decât elemente cu care încearcă să iese în evidenţă, o formă de a se apăra, expunându-ţi caracteristicile ce o scot în evidenţă, în acest fel încercând să ascundă faptul că elementele care te scot pe tine în evidenţă şi le-ar dori, dar anumiți factori o reţin în a acţiona. Acest subiect a fi mult mai amplu şi mai detaliat, dar ne oprim aici. Încă o acţiune care determină resentimente, sau o aversiune pentru o persoană, este cea de evitare fizică, sau verbală, aceasta denotă că persoana respectivă are anumite neînţelegeri cu propria persoană, acele neînţelegeri cu propria persoană le observă la tine, şi acestea fiind un atuu, şi le doreşte dar nu le poate atinge, şi-atunci apare repulsia, îndepărtarea. Această regulă nu se aplică întotdeauna, sunt mai mulţi factori care pot duce aici. Îţi dai seama doar dacă persoana respectivă la un moment dat, în trecut, nu a avut aceste repulsii faţă de tine, relaţia fiind una bună, sau cel puţin desfăşurându-se într-o altă ordine. Sincer, îmi vine să dezbat o mie şi una de subiecte, dar nu-şi au rostul. De obicei evit dezbaterea unor astfel de subiecte, este un element pe care îl evit, şi mai mult îl (le) analizez în viaţa privată.

Timp de decenii, această comunicare nonverbală, a fost în centrul atenţiei, ideile și teoriile care stau la baza acesteia, au fost în centrul activității a numeroşi psihologi, printre care şi Anne Ancelin Schützenberger; aceasta fiind prima sa carte pe care o dedică limbajului corpului. Din scrierile ei vei înţelege şi vei afla teorii ale marilor psihologi din întreaga lume, despre limbajul corpului. Una dintre teorii este cea a studentului, Alan Lomax, expunând ipoteza căreia mişcarea corporală poate fi considerată drept o comunicare a moravurilor, a obiceiurilor şi a rolurilor relaţionale existente într-o cultură anume. Veţi descoperi ce semnifică uimirea, teama faţă de celălalt, elementele de legătură dintre inconştient şi limbaj, diferențierea unui semn universal, limbajul loviturii unui pumn. Iar una dintre cele mai interesante teorii este cea a lui Darwin, unde spune că acţiunea, actul motor, gesturile, mimica, expresia facială sunt asociate cu evoluţia unui comportament arhaic…

Cartea o recomand ca pe o lectură din care puteţi înţelege mai bine persoanele din jurul vostru. Vă ajută să determinaţi ce îl face pe cel de lângă voi să acţioneze într-un anumit fel. Şi în felul acesta veţi vedea că condamnarea morală, etică etc nu-şi are rostul. Veţi înţelege că eşecurile lui sunt doar asta, nişte eșecuri, nemulţumiri, frustrări, dorinţe neîndeplinite, pe care nu şi le poate controla, şi atunci la voi găseşte elementul supărător, acţionând asupra lui, implici asupra voastră. Însă asta se aplică doar dacă acţiunile voastre nu au fost răuvoitoare asupra persoanei respective, ci totul s-a declanşat fără un motiv determinatoriu. Bineînţeles, se scoate din calcul persoanele cu elemente răuvoitoare, dar şi acelea îşi exercită răutatea asupra voastră tot din anumite nemulţumiri, false închipuiri sau drepturi pe care crede inconştient că le merită, şi astfel acţiunile lui se vor canaliza pe persoana ta. Această carte nu doar că te va ajuta să interpretezi mai bine persoanele de lângă tine, dar va fi un real ajutor la dezvoltarea relaţiei tale cu copilul, îi vei înţelege mai bine doleanţele şi gesturile. Relaţia ta cu el va fi una mult mai relaxată şi se va vedea un real progres. Gândiţi-vă că într-o familie unde există 2, 3, en copii, sunt cum se poate mai diferiţi – făcând o evidenţă, un copil are 50% personalitate independentă şi 50% cea familială, din sânge. La maturitate modul de exprimare, idealuri, concepţii, comportament, percepţii, modul în care se raportează la societate şi egalitate, sunt total diferite între fraţi, Asta se datorează faptului că evenimentele şi relaţia din familie au fost interpretate diferit, percepute în funcţie de personalitatea individuală. Bineînţeles, această regulă se aplică doar în unele cazuri, şi în funcţie de personalitatea copilului, şi de capacitatea lui de dominare sau independenţă.

Cartea o puteţi achiziţiona de aici.