Noi toți - eu, Mi-yeon, Barosul și chiar mama - eram niște foști condamnați, prinși din urmă de trecutul nostru și purtând stigmatul eșecului. De ce nu era nimeni normal în casa aceea? Chiar era atât greu ca familia noastră să ducă o viață normală? O legătură apropiată între frați, copii sănătoși și curați, grijă și considerație reciproce, membri blânzi și sinceri ai familiei, cine bogate, pline de iubire (,, Mama, încearcă să amestece niște orez în scoică. Nu e deloc sărată și sunt o grămadă de icre. Da, e delicios.  Tată, încearcă și tu!") Eram curios să aflu ce anume fac oamenii normali ca să aibă parte de o astfel de fericire. Trăiau oare într-o piesa de teatru plină de ipocrizie? Să fi fost de fapt acea fericire doar o iluzie goală, posibilă doar în filme și cu neputință de obținut în viața reală? "

Reclame

- Vrei să spui că există un control permanent asupra a tot ce facem sau gândim? - Așa este. - Este absurd. Știu că există în proiect, în momentul acesta, device-uri care pot detecta anumite modificări de frecvențe cerebrale, asociate gândurilor, dar mi se pare prea mult ca tot ce ne trece prin minte să fie cunoscut. Nu este posibil așa ceva. Pelerinul întoarse privirea spre el. îi puse mâna pe umăr și zise: -O să mai vorbim despre acest lucru.

Epilare mai ușoară, eficientă, de lungă durată și profesională.

- Fir pitic

De borangic,

Cu o rază

Luminează

Gândul unui

Trecător ,

Să-mi vină

În ajutor.

Oh, da! O sărut şi o mângâi şi o iubesc până adoarme din nou, obosită şi transpirată, în braţele mele. Iar eu rămân privind la ea ca prostul şi minunându-mă câtă putere poate zace într-un corp atât de micuţ...

,,Și rămânea și problema fricii. Ea tindea cel mai ostentativ să dea dreptate treziților, ea singură fără nicio posibilitate de a fi explicată. De ce aveau frică de întuneric? De ce nimeni nu străbătea coridoarele negre de unul singur? Nu exista vreun pericol, totuși indivizii tindeau să se grupeze în beznă. Măcar doi, niciodată unul singur. Simpla prezență a altuia oferea un confort suficient pentru a înfrunta ceea ce unuia singur îi dădea fiori. De ce avea asemenea condiționări o formă de viață care se născuse în beznă?"

Harr! Yo! Ăsta e chiar ghinion!Eşti prima creatură pe care-o întâlnesc.Pe apele acestea de ani călătoresc!Caut acea balenă, o caut de-o viaţă!Şi sper că o s-o prind! Am şi harpon, şi aţă!

WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat asta: