,,Ți-ai dorit să te îndepărtezi de o persoană care se poartă abuziv, dar n-ai putut să ieși din relația respectivă, fără să înțelegi de ce? Ți s-a întâmplat vreodată să eviți pe cineva cumsecade, doar fiindcă nu erai atras (ă) de persoana aceea? Ai ales mereu doar parteneri nepotriviți? Te-ai întrebat vreodată de ce? Poți schimba cumva tiparul și, implicit, și norocul?,,
Credința se află în interiorul tău, în respectul cu care pășești în lume, în omenie și onestitate. Isus a spus: Căiți-vă! Nu, Pocăiți-vă!
Noi toți - eu, Mi-yeon, Barosul și chiar mama - eram niște foști condamnați, prinși din urmă de trecutul nostru și purtând stigmatul eșecului. De ce nu era nimeni normal în casa aceea? Chiar era atât greu ca familia noastră să ducă o viață normală? O legătură apropiată între frați, copii sănătoși și curați, grijă și considerație reciproce, membri blânzi și sinceri ai familiei, cine bogate, pline de iubire (,, Mama, încearcă să amestece niște orez în scoică. Nu e deloc sărată și sunt o grămadă de icre. Da, e delicios. Tată, încearcă și tu!") Eram curios să aflu ce anume fac oamenii normali ca să aibă parte de o astfel de fericire. Trăiau oare într-o piesa de teatru plină de ipocrizie? Să fi fost de fapt acea fericire doar o iluzie goală, posibilă doar în filme și cu neputință de obținut în viața reală? "
"Browning-ul izbucni într-o serie de percutări adânci, care nu puteau fi considerate simple sunete. Harper simți rafalele în întreg corpul, în dinți, în globurile ochilor. Ambulanța se zgudui. Smoală pulverizată sări din stradă pe măsură ce Browning-ul pendulă de la stânga la dreapta. Gloanțele trecură prin picioarele lui Nelson Heinrich, zdrobindu-le şi împroșcând fum roșu: sângele deveni un nor de vapori. Piciorul lui drept se plie înapoi de genunchi, ca la o insectă călugăriţă..."
„Punctul de pornire al acestei aventuri este iubirea noastră. Ne-am spus „da” la bine și la rău și mai ales pentru această călătorie de nuntă neobișnuită: vom merge de la Paris la Ierusalim pe jos și fără un ban în buzunar. Șase luni, opt luni, un an, nu contează cât. Pentru că am hotărât, cu o săptămână în urmă, să mergem împreună toată viața”